anxietate

Anxietate marcata

Nu cred ca starea mea are nevoie de cuvinte.In ultima saptamana am stat cu inima in gat,implorand pe cineva sa mi-o scoata de acolo,apoi trupul meu a fost scaldat in nelinistea asteptarii si a nerabdarii,incercand cu disperare sa nu faca planuri(la mine a nu face planuri este aproape de imposibil) si incercand sa-si pastreze starea de spirit,apoi inima mi s-a intors in cavitatea toracica dupa ce am reusit sa rasuflu usurata si sa-mi dau seama ca pana la urma nu e asa de rau cum ma asteptam.A venit primavara ca lumea.Au inflorit pomii..Mama zice ca sufar de astenie de primavara si de-aia nu ma pot concentra,eu n-o cred.Astenia de primavara e depasita.Nu sunt nici indragostita.Momentan.Doar am o stare de nerabdare care se acutizeaza,sper sa se intample lucruri bune,care se vor amesteca cu stresul tezelor ce bat la usa,dar mai conteaza?Sa zicem ca asta ar fi tot pana cand  o sa ma loveasca inspiratia si-o sa scriu si eu ceva din care sa intelegeti ceva in afara de starea mea rivalizand cu o hiperactivitate continua.N-o sa dau detalii pentru ca daca dau detalii am senzatia ca o sa distrug magia.O las acolo,la pastrare.O sa ramana secretul meu,vocea care ma topeste.