magie

Magie

Ding – dang. Ding – dang. Când ultimul gong al orologiului din turn anunţase miezul nopţii, băiatul se desprinse din întuneric şi cu paşi şovăielnici urcă treptele catedralei. Imensitatea îl copleşi. Făcu un pas înapoi, dorind să renunţe la ideea îndrăzneaţă ce nu-l lăsase în ultima noapte să doarmă. Cu mâna tremurândă apăsă clanţa. Un fior rece îi străbătu trupul, ţintuindu-l locului. Dincolo de uşă, printre razele timide ale lunii,  magia nopţii îşi desfăcuse aripile. Auzise el că la miezul nopţii îngerii prind viaţă.