prietenie fata baieti

Prieteniile fată+băieţi vs gura lumii

Premise: Eu fată ,m-am dus să mă plimb în localitatea vecină,urmând ca mai apoi să mă opresc să mă uit cum joacă băieşii pase.Bun,după ce în sfârşit se preconiza mult doritul tenis de duminică la orizont,nu se mai joacă tenis,ci se stă la o bârfă mică lângă o maşină.Bineînţeles,pentru a afla ce mai circulă prin satul ăsta(şi băieţii pot fi foarte bârfitori,dar nu aşa răi ca noi,fetele),m-am băgat şi eu în conversaţie.De menţionat că eram singura fată care asista la conversaţii(prietena cu care mergeam era praf după o nuntă) şi că n-aveam nimic cu asta. Fiecare tip din grupul ăla îmi era prieten şi doar prieten,dar când am povestit ce-am făcut eu în satul vecin,mama nu s-a putut abţine sănu zică:Dar ce vor zice acum femeile din satul ăla când te-au văzut singură între băieţi?? Repet:tipii îmi sunt amici de genul te văd din an în Paşti,un salut pa,eventual câte o tachinare.

Există o categorie specifică în comunitatea fiecărei localităţi formată din babe cu aspect de stafidă şi limbă ascuţită,care pretind mereu că au dreptate.Există o fată care până nu demult era deficitară la capitolul “amici băieţi”,dar care şi-a depăşit această problemă împrietenindu-se cu restrânsa comunitate dintr-un sat vecin.Desigur în ecuaţia fetei(adică eu) şi a babelor bârfitoare,întotdeauna babele bârfitoare vor avea ceva de comentat,deşi eu sunt câştigătoare prin faptul că nu am nimic pe conştiinţa.Dar babele nu vor termina vreodată pledoariile lor,iar lucrul ăsta mă enervează în aceeiaşi măsură în care câteodată respect normele pe care le impun.

Concluzii:Nu înţeleg,nu văd ce problemă ar avea o babă stafidită că eu sunt singura fată într-un grup de băieţi,care asistă la nişte conversaţii foarte casual care întâmplător mă mai implicau şi pe mine.Nu văd de ce o babă ar zice că eu,X,fata lui Y încep s-o iau pe căi greşite,din moment ce eu doar stau de poveşti cu ei,la fel cum aş sta cu nişte prietene de sex feminin.Nu înţeleg cum,dacă mai ieşi cu băieţii,babele zic ce-am scris mai sus,dar dacă nu ai prieteni băieţi,îţi sugerează cu caldură să găseşti câţiva că doar aşa se împrietenesc tinerii.Mi se pare un paradox faptul că deşi nu faci nimic rău,ele tot vor găsi răul de unde nu-i şi-l vor aduce la mărimi cataclismice numai ca să aibă ele ce bârfi pe băncuţă în timp ce se uită la tine şi-şi fac cruce.Partea bună din poveste este faptul că eu n-am nimic pe conştiinţă pentru că a avea prieteni din ambele genuri mi se pare perfect normal.Partea rea este că babele vor fi mereu acolo,să observe,şi uneori m-aş întreba numai ce feţe ar face dacă aş da lucrurilor o turnură,să zicem,un pic mai…obraznică.Dar nu fac asta pentru că spre deosebire de ele,am o calitate superioară.Iar prietenii prieteni rămân,acolo…să-i ai la nevoie,la un telefon distanţă.Acolo când ai chef de vizionat un tenis într-o duminică după-amiază,tu,domnişoară cuminte şi devreme acasă.